parturitie

parturitie

Useful english dictionary. 2012.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • parturiţie — PARTURÍŢIE, parturiţii, s.f. (med.) Naştere (1). – Din lat. parturitio, fr. parturition. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  PARTURÍŢIE s. 1. naştere. 2. v. fătare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  …   Dicționar Român

  • parturíţie — s. f. (sil. ţi e), art. parturíţia (sil. ţi a), g. d. art. parturíţiei; pl. parturíţii, art. parturíţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • naştere — NÁŞTERE, naşteri, s.f. Acţiunea de a (se) naşte şi rezultatul ei. 1. Aducerea sau venirea pe lume a unei fiinţe; spec. act fiziologic prin care fătul, ajuns în stadiul de maturitate, este expulzat sau extras din cavitatea uterină; parturiţie. ♢… …   Dicționar Român

  • facere — FÁCERE, faceri, s.f. Acţiunea de a (se) face şi rezultatul ei. ♢ Facere de bine = binefacere. ♦ (În credinţele religioase) Creare a lumii de către Dumnezeu. ♢ Facerea sau Cartea facerii = cartea întâi din Vechiul Testament; geneza. ♦ Construire,… …   Dicționar Român

  • fătare — FĂTÁRE, fătări, s.f. Fătat. – v. făta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FĂTÁRE s. fătat, naştere, parturiţie. (fătare unui mânz.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  fătáre s. f., g. d. art. fătării; pl. fătări …   Dicționar Român

  • născare — NĂSCÁRE, născări, s.f. (pop.) Naştere. ♢ loc. adj. şi adv. Din născare = din naştere. – Naşte + suf. are. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NĂSCÁRE s. v. naştere, parturiţie, procreare, procreaţie …   Dicționar Român

  • născut — NĂSCUT2, Ă, născuţi, te s.m. şi f., adj. (Cel) care a căpătat viaţă, a luat fiinţă, a venit pe lume. ♢ Întâiul (sau primul, al doilea, al treilea etc.) născut = copilul cel mai mare (sau al doilea, al treilea etc. copil) dintr o familie. Nou… …   Dicționar Român

  • născătură — NĂSCĂTÚRĂ s. v. naştere, parturiţie, procre are, procreaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • zămislire — ZĂMISLÍRE, zămisliri, s.f. (înv. şi reg.) Acţiunea de a (se) zămisli; concepere; naştere, reproducere, înmulţire. – v. zămisli. Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZĂMISLÍRE s. v. concepere, concepţie, naş tere, parturiţie, procreare,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”